Stiam cum te cheama,
iti stiam hainele,zambetele
si felul in care-ti colorai buzele.
Stiam unde lucrai
iti stiam gesturile si ticurile
si toate planurile aberante si visurile...
Stiam unde stai
si-mi puteam imagina cu exactitate unghiul
din care te pandeste luna
atat de geloasa ca nu poate patrunde pana la tine...
Stiam ce-ti place
si -mi migaleam gandurile dupa preferintele tale
pentru a-ti atrage atentia si pentru a te speria
cu darurile mele...
Stiam idealurile tale
si mai stiam ca niciodata ele nu se intersectau cu ale mele
dar cu toate astea ne placeau poeziile lui Cartarescu...
Iti stiam pantofii de lac,haina de blana si toate bijuteriile
stiam cum iti aluneca usor,stelutele de nea printre
buclele blonde...
dar si cum se ratacesc florile de cires in aceleasi locuri...
Iti stiam trupul,
in fiecare detaliu,la lumina fiecarui astru,
chiar daca uneori exagerai cu decenta...
Iti stiam glasul,
un ciob de zahar ars
topit intre timpane si asternuturi.
Iti stiam gandurile
chiar daca nu mi le-ai spus niciodata.
Iti stiam ochii
atat de caprui,cum se jucau inocenti si salbatici
cu naivitatea mea
incat parca adormeam si ma scufundam printre genele tale...
ah ! dulce abis...
Stiam totul...dar acum parca numai stiu nimic;
parca te-ai topit in alte galaxii,
si te-ai modelat in alt fel,
si acum gandurile tale
si parul tau,si ochii tai,
si buzele tale parca sunt mai rosii...
si tu parca ma privesti altfel...
Astept sa te reintalnesc
sub acelasi soare,
iar vantul sa bata printre aceleasi crengi
iar eu sa-mi pierd degetele
prin parul tau...
