21.02.2011

Pe o scena...


Sa beau o cafea pe niste trepte si tu sa vii sa-mi spui ca-ti pare rau.Sa-mi ceri sa fac parte din lumea ta,iar a doua zi sa cumparam un ziar impreuna si sa ne oglindim destinele pe prima pagina.Dar e usor sa spui ca vrei sa cuceresti lumea dintr-un pat infect de spital...
As vrea sa fiu amnezica,si sa uit sa-mi amintesc de tine.Sa beau cafea,sa pierd timpul,sa citesc,si sa cunosc straini fara sa regasesc ceva cunoscut in ei.Sa fie totul nou,si-n fata mea sa se deschida o existentialitate simpla,in care sa staruie doar moliciunea pernelor si apusurile de primavara.Sa ma ascund in spatele unor paravane,in spatele unor anotimpuri,dincolo de toti oameni de care m-am indragostit vreodata...

18.02.2011

Crez








Unicul motiv pentru care ma trezesc dimineata,este pentru a-mi aprinde o tigara si a bea o ceasca de cafea;restul sunt detalii.

Sunt din ce in ce mai paranoica,si-mi place sa simt aerul rece al primelor ore strabatandu-mi plamanii si arterele.Atunci,pot simti cu precizie cum realitatea si visul imi alearga prin vene.Cu capul sprijinit de peretele alb,ma oglindesc in geam,rezemata de calorifer si de toate lumiile care coexista si se intrepatrund.Adevarul este ca doar viciile mi-au apartinut intotdeauna cu adevarat,pentru ca locuiesc in mijlocul unei intersectii si trec in fiecare zi pe langa oameni fara sa-i bag in seama.
As vinde un om pentru o idee geniala;ceva care dainuie dincolo de timp,in timp.
De fapt,imi plac diminetiile doar pentru ca atunci sunt cu adevarat singura si nimeni nu poate sa ma atinga,sa ma ajunga,sa ma intrerupa.Devin eu,insasi ideea pe care aspiram sa o rostesc candva.Rearanjez lumea,potrivesc oameni,sunt eu Creatorul si unicul arhitect al universului si totul imi apartine.

15.02.2011

magnolii


Eu.intersectie.femeie.graba.strazi.Marlboro.flori.dezamagire.asteptare.frig.seara.ger.
fragilitate.Tu.fericire.zambet.petale.stele.despartire.revedere.gand.pustietate.dor.confuzie.
dorinta.biblioteca.telefoane.iarasi Tu.asteptare.masina.semafor.infinit.ciorapi de dama.haine.sarut.regret.alee.crengi de brad.pasii tai.parfum subtil.Eu.casti.imbratisare.dorinta.furie.semiluna.carti.oameni.Cola.bere.Marlboro.usi.chipuri.
Skins.salbaticie.deznadejde.bloc.astfalt.noapte.frig.singurate.dor.Ea.Eu.Noi.

Cuvinte

Poate nu stiu adevarul si poate ca n-am sa-l stiu niciodata.O sa pot sa ma reindragostesc de tot felul de femei fardate cu praf de stele,cu piele alba si buze rosii;o sa le ravasesc pletele si viata,impunandu-mi prezenta dincolo de tot ceea ce ele au crezut vreodata.Sau o sa stau intr-o camera halucinanta de camin studentesc,inconjurata de sticle de cola si pachete de tigari pe jumatate goale.O sa-mi desenez stele albastre pe tavanul alb si o sa citesc Nabokov in miez de noapte,hoinarind pe strazi pustii si in parcuri cu banci galbene.O sa ma casatoresc,dar o sa te caut in continuare,pe aceeasi strada,o sa-mi lacrimeze ochii in apusuri de vara si o sa mananc ciocolata amintindu-mi cat de mult iti placeau dulciurile.Probabil ma vor urmari insomniile si voi lua cate un pumn de somnifere cu vodka,cautandu-mi ingerul din copilarie si idolatrizandu-ti chipul la sfarsitul unui film de dragoste.
De fapt,nu am de unde sa stiu ce va fi,pot doar sa presupun,ca te voi revedea,ca ne vom scrie,ca ma vei visa uneori...
Pot doar sa sper,ca vei pastra poeziile si scrisoriile pe care ti le aruncam uneori sub pragul usii.Pot doar sa-mi imaginez ca nu vei uita de mine,ca nu ne vom pierde,ca vom imbatrani frumos,si vom avea un NOI etern.

07.02.2011

Trec pe autostrada in bataia soarelui


Sa ma caut,sa am cosmaruri de la cateva somnifere,sa ma regasesc,sa-mi fac in fiecare dimineata o cafea amara si sa privesc cerul,sa ma intreb tot felul de lucruri,sa ma izbesc de bariere,sa te caut,sa te vreau si sa nu te am,sa dorm gandindu-ma la tine si sa ma trezesc aruncand ceasul pe parchet,sa merg la biserica,sa-mi imaginez apusuri,sa-mi fie frica de rasarit si de mirosul diminetiilor,sa ma inchid in casa,sa ma inchid in lume,sa ma inchid in tine,sa ma mint,sa privesc stelele intinsa pe gheata de la patinoar,sa am un vis si apoi sa-l uit,sa ma plimb pe strada fara nici o directie,sa ma ratacesc si sa-mi scot busola din buzunar,sa zbor de la etajul 3 macar cu gandul,sa ma lovesc de tine pe coridoare,sa te iubesc si apoi sa te uit,sa-mi fie teama sa ies din casa,sa raman cu privirea agatata de balcon si sa ma gandesc ca sunt in alta tara,sa ies dupa amiaza din casa si sa calc in alta lumea,sa ma intorc in blocul meu si peretii sa fie zugraviti altfel,sa uit de mine,sa uit de lume,sa mananc o inghetata in bataia vantului,sa-mi beau cafeaua uneori pe malul marii,sa numai am nevoie de nimeni,sa citesc o carte sprijinita de nisip,sa am o plaja numai a mea,sa inghete valurile si sa merg pe jos in alta tara,sa te intalnesc de cate ori am chef,sa fumez Marlboro in timp ce te tin in brate,sa ma prabusesc la pamant si sa ma trezesc intr-un spital ponosit,tu sa vii sa-mi aduci fructe,ciocolata si multe zambete,sa merg apoi pe strada cu tine de mana si sa fim fericite,sa castig premiul nobel pentru pace,sa ma arunc intr-o prapastie din curiozitate,sa mor in patul tau,sa miroasa a magnolii pe strada mea,sa plutesc pe o rafala de vant,sa ma scufund in cel mai adanc ocean si sa gasesc o perla,sa-ti recit seara versuri din Cartarescu si sa ne prefacem ca suntem personajele dintr-un roman interzis,sa plecam cu cortul prin Europa sau Asia si sa dormim prin locuri feerice,sa ocolesc jumatate de oras numai pentru a te revedea,sa patinez cu ochii inchisi,sa ma zvarcolesc noaptea in pat si sa nu pot sa dorm,sa ma trezesc si sa-mi caut visele in dictionare virtuale,iar pe tine sa te iubesc tot virtual,pentru ca in iarna asta,numai asa mi-ai permis.

05.02.2011

Moleseala de sambata dimineata


-Stii..stand pe canapeaua asta mohorata,privesc uneori cerul prin fereastra aia crapata.Il privesc asa,ca si cum as face asta pentru prima si ultima oara.Cred ca sunt singurele momente,in care timpul nu exista.Universul se opreste in loc si nimic nu-si duce veacul dincolo de mine.
Am zile,in care ma baricadez in casa,si refuz sa intalnesc oameni.Ma adapostesc printre asternuturi,si zambesc prosteste,pentru ca pur si simplu am senzatia ca ma intorc in lumea mea.Dar de fapt chestia asta cu o "lume" personala e doar un mit,un strigat al sinelui catre exteriorul asta stupid,sau orice altceva mai putin realitate.
-Bine,dar nu poti sa generalizezi.Adica,indiferent de ce spui,nu-ti poti depasi conditia singulara,nu poti sa simti si sa vezi si pentru alti.Asta ne e destinul,sau traiectoria,ghinionul,prostia...
Si acum ce ai de gand? Adica...o sa faci ceva?
-Pai spune-mi tu.Ce naiba ar trebui sa fac? Sa ma reindragostesc,sa innebunesc,sa ma duc in fiecare zi pe strada ei,sa-i violez cerul,stelele,blocul,viata...sa ma duc acolo si sa pretind ca eu am intaietate,doar pentru ca eu am iubit-o cel mai mult? SI......
-Deci gata! Asa nu se mai poate..pur si simplu.Adica nu poti sa-ti irosti tineretea iubind ceva ce nu va fi niciodata al tau.Pur si simplu nu poti.Orice ai spune,o relatie mai aiurea ca asta,nici ca puteai sa-ti doresti.Revino-ti! Ia un lighean cu apa rece si toarnati-l de zeci de mii de ori in cap,pana ti se limpezesc si cele mai microscopice ganduri.Toata lumea iti spune ca nu e bine.Tu nu si nu.Aduci vorba mereu de acelasi lucru ca si cum...nu stiu...ai vrea ca toti sa accepte.Peste mentalitatile oamenilor nu poti sa treci ca peste o groapa!
-Bine,bine...am inteles ideea,nu e nevoie sa te repeti,argumentezi si enervezi simultan din doua in doua minute.Asta ma preocupa,despre asta vorbesc.
-Si cat?cat timp crezi ca te va mai asculta cineva?
-Nu stiu...daca tu pleci,daca ei pleaca,or sa existe mereu alte si alte persoane care sa fie acolo pentru mine.Iar cand or sa plece ele,cand o sa ne certam,sau nu stiu,o sa ne desparta orice razvratire de destin,o sa gasesc eu alti oameni,iar cand o sa plece si ei,o sa-mi caut zei,ingeri,o sa-L caut pe Dumnezeu,o sa ma regasesc in rugaciuni,in nebunie,in pachete de Marlboro si sticle de vodka,in sperante,sau in lacrimi,in carti sau in muzica,da tot o sa ma regasesc in ceva.Si chiar daca o sa fiu cu altcineva,chiar daca o sa am copii si verigheta,tot o s-o iubesc pe Ea.Dar oricum,tu esti incapabil sa intelegi astfel de lucruri asa ca...las-o balta.
-Vad ca,in ciuda faptului ca ne cunoastem de ani buni,tot ma desconsideri.
-Da pentru ca,n-ai fost niciodata in situatia mea,dar iti permiti sa comentezi,te crezi un judecator al naibii de priceput cand vine vorba de conflicte sentimentale,tocmai tu,o lepra! care ai fost parasit de atatea ori,care ai inselat si mintit,tocmai tu,care n-ai iubit niciodata.O sa vad,e viata mea,nu a ta,nu a destinului,e doar a mea.Poate nu acum,dar peste foarte putin timp o sa se intample ceva extraordinar,aproape ca un miracol...care o sa ma scoata din monotonia si confuzia asta exacerbata de societate si principii.
-Traim vremuri grele...
-Nu,traim confuzii prapastioase.
-Adica?
-In scormonirea noastra catre centrul sinelui,ne-am ratacit.Tocmai de asta le place oamenilor sa iubeasca,pentru ca doar atunci,au senzatia ca se reintorc la origini,catre ei insisi...