Te-am visat azi noapte, iar...
Sunt convinsă că nu ai nici cea mai vagă idee, cum e ca cineva să fie peste tot cu tine, precum o fantomă.
E ca şi cum mi-ai fi pătruns fiinţa, te-ai fi făcut una cu carnea mea, cu mintea mea. Noaptea, am câteodată senzaţia că îmi accelerezi bătăile inimii şi circuli nestingherită printre degetele mele, în aşternuturile mele, deasupra trupului meu. Habar n-am cât de mult de iubesc, dar cred că suficient încât să dau un ocol lumii şi să ajung până la stele, prefăcându-mă că te ţin de mână.
Ştii,uneori îmi zic că sunt o actriţă bună...am multe măşti, suficient de multe încât să mă menţin la mijlocul drumului.
Fumez pachete-ntregi de ţigări şi beau tone de cafea amară. Stelele din dreptul balconului mă deprimă, aşa că în ultima vreme evit să privesc cerul. Evit să mă gândesc la tine şi totuşi..te conturez în demenţă, în vise, în mine,în orice. Vezi? te iubesc suficient..încât să pot să te văd în orice, chiar şi în ceva ce nu există. Oricum, nimic nu mă înspăimântă mai tare decât gândul c-am să mor cu tine-n gând...
