Bon Jovi - Bed Of Roses

Azi am fugit departe de tine...dar tu ai avut grija ca fiecare gand ce se ratacea usor in mintea mea...sa-ti poarte chipul...

Poate tocmai de aia te urasc...pentru ca nu pot,nu vreau si n-am chef sa scap de tine...

"But lovers always come
And lovers always go
And no one's really sure
Who's letting go today...
Walking away..." (Guns'n'Roses- November Rain)

Se bate miezul noptii
S-aproape ca-ti vad chipul
-Revenind din negura timpului-
Infinit de drag mie.

Pe sticla rece a icoanelor
Lacrimile mele
Se fac altar de tacere
Si suspin.

Pe sticla rece a icoanelor
Caut o rugaciune
Care ar putea cumva
Sa ne mantuiasca
Sufletele bolnave.

Cuvintele sunt prea multe
si se rotesc nebune in lumea asta
ca niste cutite,gata sa ne reteze
bratele.

In spatele lor
stam noi,
suportand gravitatea proprilor
noastre acte
si saruturile proprilor noastre
trupuri.

Tu esti o oglindire imorala
a frumusetii
in umbra stelelor

Si poate tocmai de aceea,
n-am reusit niciodata sa te cunosc cu adevarat...

Spre ziua,
ingerul meu sedat
te transformi in femeie...

Draga mea...

"Stii...imi place sa trec pe la tine cand dormi.Ma asez pe treptele unui bloc si privesc apartamentul tau,cum atarna somnoros de nori.Si totul imi pare atunci un colaj de cabluri negre,praf de creta si iluzii.Si stau si-ti privesc ferestrele,de parca ar fi un teatru mut.Ma apuca ametelile,ma cauta bolile,imi plange dragostea.Dar eu stau acolo,ca un nebun si te veghez dintre betoanele alea creponate.Pun muzica,fumez,vorbesc,de parca tu ai fi langa mine.
Nu vreau sa-ti invadez intimitatea,asa ca prefer sa-ti ghidez visele.
Psihopatul de mine,stiu ca intr-o zi ai sa ma reclami si ma vor inchide pe viata,cu tot cu zdreanta aia de suflet al meu.Dar nu-i nimic,am sa te iubesc in continuare...ca un zapacit!"

Sonet (Copilaria nu este decat un sir lung de sunete...)

Copilaria nu este decat un sir lung de sunete

Si toata viata ne-o petrecem rememorand

Acele bucati de cer colorat

Ca pe o biblie sculptata in piatra.

Demult,ma urcam in crengile visinilor

Si priveam jumatatile de oameni

Cu aripi de sidef,

Zambindu-mi trist

Dintr-un loc indepartat.

Sonet (Azi mi-am spalat sufletul...)

Azi mi-am spalat sufletul

Cu flori de cires si roua

Si s-a decolorat atat de frumos...

O lume-ntreaga a sarit atunci

Cu coastele albe si tari

Peste trupul meu.

Si m-au intrebat

De unde mi-am cumparat sufletul

Dar eu i-am mintit ca sunt reduceri pe luna

Si toti si-au luat visele

Si au fugit degraba acolo.

Si-am ramas iar singura

Dar nu conteaza...

Sufletul meu e acum diferit

Si zambeste vargat

Oricum cred ca celalalt suflet

E de vina,pentru praful de stele

Dintre plamanii mei.

...................................................

Stii tu...sufletul ala pereche

Ce-ti tortureaza oasele

Si mintea si sentimentele

Aruncand apoi totul

Intr-o fericire nebuna...

Sonet (Stii ce e frumos?)

Stii ce e frumos?

Ca indiferent daca povestea asta

S-ar sfarsi acum

Intr-un moment sau altul

Ea ar avea deja...acel strop de eternitate..

Pentru ca indiferent daca nu a tinut mai mult

Decat o viata omeneasca sau nici atat,

Ea a fost de la bun inceput eterna..

Iar eternitatea nu trebuie neaparat

Sa se realizeze in aceasta viata...

Ca si cum trairile noastre

Ar fii un lung sir de rate...

Oricum sentimentul asta

Sta scris in genele noastre

Precum o roua de diamant;

Si nici o furtuna

Oricat de salbatica ar fi

Nu-l poate sterge.

Sau poate ca...iubirea sta in

Sticle de Becks` si in cearceafuri albe

Ude de pasiunea noptii...

In picaturi de roua

Sau in atingerea matasoasa a ierbii..

Oricum

Sentimentele nu sunt croite din trupuri

Pentru ca doar sufletele stiu sa iubeasca.

Am incercat sa-mi vindec obsesia pentru tine.Dar...intotdeauna fusese doar iubire...

Buze

Buzele ei somnoroase

Tresar usor dimineata in umbra cestii de cafea

Ca niste petale palide.

Si stau si le privesc insetata

Prin oglinda sidefie a norilor

Ce se rasfrang ca o cascada

In visul muzelor.

Buzele ei sunt ingeri de portelan

Cu bratele ciobite

Scufundati in sangele

Rujului.

Si-n fiecare dimineata e la fel,

La radio fredoneaza neincetat un zeu

Balada unui zmeu

Indragostit de buzele ei blonde...

Dimineata de februarie

Ieri n-a fost decat o zi banala de februarie.

M-am scaldat ore-n sir in parul tau
Pana am simtit ca ma sufoc
De-atata fericire.

Am muscat usor din buzele tale rosii
Pana cand picaturi cristaline de sange
S-au jucat somnoroase printre genele mele.

Si m-am imbatat cu eternitate
Si te-am visat,iar mirosul tau dulce
De magnolie,imi decapita sufletul
La fiecare minut,pana am uitat
Complet de mine...

Flori de gheata

Pictez
Flori de gheata-n parul tau
Ce picura usor roua stelelor
Pe genele caprui
Si pe plamanul stang
Al sufletului.

Sanatoriul sufletelor

Picaturi negre de rimel

I se revarsa din bratele genelor.

Rozaliul obrajilor,moare

Strivit de ganduri.

Buzele carnoase

Tremura sub rosul aprins

Imbibat in vodka.

Fumeaza fiecare secunda;

Arunca disperata cutitul in timp.

Retezandu-i degetele.

Si fiecare sentiment

Sfarseste calcat

De tramvaiul nebuniei.

Cand nu vor mai fi tigari

Va ucide stelele

Si le va face pulbere.

E o nebuna

Ce-si drogheaza constant sufletul

Si bratele.

Trupul ei doarme-n vapori de alcool,

Aruncat sub niste stele

Ca o masina veche...

Dar ei nu-i pasa oricum.

Femeie...

Femeie,vino langa mine
Sa privim florile de tei
Cum aluneca usor
Peste nisipul inghetat.

Femeie,acopera-ma cu sanul tau
Ca sa nu-si verse cerul
Dorul asupra mea
In lacrimile sale nesfarsite.

Femeie,incetineste timpul
Caci vreau sa ma scufund
In buzele tale blonde
Si-n eternitatea lacului
Din genele tale.

Scrisoare muta

Ieri,am vrut sa-ti vorbesc,sa-ti spun cuvinte fara inteles si fara sfarsit.Sa ma pierd in dansul degetelor tale subtiri.Si sa observ cum ochii tai caprui ma hipnotizeaza,ma domina in fiecare zi tot mai mult incat uneori ma intreb daca exista un apogeu al seductiei..Tu mereu pleci si te intorci de parca nimic nu s-ar fi intamplat.Si parca-ti tot simt parfumul,si parca te vad mereu...Iar apoi ma trezesc ca dintr-un vis...in mijlocul unei intersectii nebune,inconjurata de lumini si trupuri straine si reci,atat de singura...

Si poate ca noaptea dezlipesc uneori stelele si te caut in spatele lor.Si poate ca si luna imi vorbeste despre tine...poate ca ei toti imi vorbesc despre noi.

Sau poate te iubesc prea mult si am innebunit,si poate ca n-am sa-mi revin vreodata.Dar nebunia mea esti tu si stii prea bine...

p.s. Chiar daca nu vom atinge infinitul,am sa te iubesc oricum!

De abia atunci cand banalitatea se risipeste...si nu-ti mai simt parfumul in aerul pe care-l respir,cand nu ma mai oglindesc in privirea ta,in valsul parului tau blond in bataia vantului,in glasul si-n buzele tale rosii...abia atunci imi dau seama cat de mult te iubesc...

Miraj

Esti atat de aproape
Incat aproape-ti simt
Respiratia calda amestecata cu parfum
De magnolie.

Esti atat de aproape
Ca uneori imi pare ca te vad
Pasind mandra pe cararea presarata
Cu flori de gheata.

Esti atat de aproape
Incat noaptea-ti scalda imaginea
In fata irisilor mei mult prea insetati
De tine.

Esti atat de aproape
Incat departarile se apropie si mai mult
Unindu-ne pasii intr-un colt
De rai.

Esti atat de aproape
Incat iti pot simti
Bataile inimii
Deasupra teilor salbatici.

Ea...

Ea paseste gratios
Prin sufletul meu,
Cu bratele deasupra norilor
Si buzele lipite de valuri.

Ea are gene lungi de zeita
Ce se misca temator si suav
In dansul seducator
Al privirilor.

Ea zambeste cuceritor
Catre fiecare colt al salii
Si reuseste de fiecare data
Sa ma incolteasca.

Ea isi vaneaza prada
Cu trupul de zeita
Si isi uneste respiratia cu aceasta
Pana cand si Seth nemilosul
Cade rapus.