Miroase-n jur a flori sălbatice

 

Femeia pe care o iubesc

stă întinsă în fiecare noapte în faţa ochilor mei

îmi ţine mâna pe inimă şi-mi dă o ceaşcă de ceai;

în prezenţa ei întregul meu Univers îmi pare diferit

miroase-n jur a flori sălbatice şi-a orhidee

aerul se rarefiază şi aproape că şi mobila din cameră

se dilată până la dispariţie

asemenea oamenilor;

ca şi cum tot ce există se evaporă 

doar pentru a ne lăsa loc nouă.

Mă plimb uşor deasupra mâinilor ei

străbat zidurile,palatele şi valurile ce se izbesc uşor de ea

şi parcă de abia am cunoscut-o şi parcă a fost dintotdeauna în viaţa mea.

Şi uite aşa,am uneori senzaţia că toate minunile Pământului

stau undeva chiar acolo

deasupra venelor sale, frângându-se de sânii ei

întimidându-se de paşii ei apăsaţi

sculptând între buzele sale.

Poze Dan Cristian Mihăilescu